Foarte mulţi copii din UE cad victime ale traficului pentru exploatare sexuală sau adopţie. România este, în mare parte, o ţară de origine pentru traficul de copii, dar a implementat o serie de practici de succes pentru combaterea acestui fenomen, se arată într-un raport european.

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a Uniunii Europene a publicat ieri un nou raport privind „Rolul Uniunii Europene în combaterea traficului de copii“. România este, într-o mare măsură, o ţară de origine pentru copiii traficaţi şi numai într-o mică măsură una de tranzit pentru reţelele de traficanţi, constată raportul. De exemplu, în primele şase luni ale anului 2008, Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDC) din România a primit 250 de cereri privind copii români neînsoţiţi în străinătate, iar 138 dintre aceştia au fost repatriaţi.

Victimele traficului, recuperate şi reintegrate

În ţara noastră există 12 centre specializate exclusiv pentru minori români neînsoţiţi care sunt repatriaţi sau pentru victime ale traficului. România este singura ţară membră a UE care a dezvoltat un program de integrare specializat pentru copiii traficaţi, se mai arată în raport. În cadrul acestuia, situaţia minorului în cauză este mai întâi evaluată, apoi este alcătuit un plan individual pentru recuperare şi integrare, după care este implementat şi monitorizat constant.

ANPDC a identificat, în afara categoriei de minori străini neînsoţiţi, şi alte categorii expuse riscului de trafic: copiii străzii, cei din familii vulnerabile, din comunităţi sărace de romi, neglijaţi sau abuzaţi, copii care au renunţat la şcoală, cei cu dizabilităţi sau cu părinţi care lucrează în străinătate.

Planurile şi strategiile naţionale ale autorităţilor române au ca obiectiv reducerea vulnerabilităţii grupurilor expuse la riscul de trafic, inclusiv în cazul