Uzinele Malaxa-23 August nu mai există instituţional. Sunt capitole de istorie care pot ridica, cel mult, probleme de morală şi conştiinţă. Sursa: Alina Vătăman
1 /.
Nu se poate vorbi, însă, despre ziduri, fără a scoate pe tapet şi povestea sufletului care a stat la baza lor.
Industriaş român de succes, cu sânge boieresc - acesta ar fi, pe scurt, portretul lui Niculae Malaxa, cel considerat drept fondator al industriei naţionale. Despre originile greceşti ale omului de afaceri s-a vorbit mai puţin. Fiu al lui Costache Malaxa şi al Elenei Ruxandra, fata pitarului Bădărău, căruia după boierire i s-a conferit numele de Popov, Niculae a cunoscut o ascensiune rapidă, datorată, în primul rând, abilităţii în afaceri.
La o vârstă fragedă pentru a înregistra un asemenea succes, 37 de ani, ajutat de imaginaţie, dar şi de legăturile strânse şi nu întotdeauna apreciate cu înalta clasă politică, Niculae Malaxa pune temelia a ceea ce, în scurt timp, avea să fie cea mai puternică uzină de locomotive din Europa.
Malaxa – Creangă, o colaborare de succes
Colaborarea dintre industriaş şi arhitectul Horia Creangă, nepotul marelui scriitor Ion Creangă, a reprezentat o încercare remarcabilă de umanizare a tehnologiei. Într-o notiţă apărută în 1937, în „Gazeta Municipală”, este confirmată colaborarea de durată: „Arhitect al soc. Malaxa a fost totdeauna d. arh.Horia Creangă”. Atras de arhitectura industrială, cu experienţă timpurie, dar semnificativă, la compania Nord Railway din Franţa, cu studiile aprofundate la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, Horia Creangă a făcut din fabrica lui Malaxa cea mai modernă fabrică de ţevi din Europa. În plus, la sfârşitul anilor '30, devenise principalul furnizor de armament din România. Ca şi producţia însăşi, şi riguros dependentă de aceasta, dezvoltarea spaţiilor productive se făcea dup
