Pe 12 iulie se împlinesc, iată, 10 ani de la dispariţia prematură a lui Mircea Nedelciu. Prietenii săi buni, colegi de generaţie, scriitorul Gheorghe Crăciun şi pictorul Ion Dumitriu, l-au urmat în deceniul următor, transformînd efervescenţa unei prietenii umane şi intelectuale în date de istorie literară. Publicăm, în grupajul de faţă, patru scrisori adresate, în anii ’80, lui Mircea Nedelciu – trei trimise de Gheorghe Crăciun şi una de poetul Emil Brumaru –, precum şi un text critic care pune în oglindă evoluţia celor doi scriitori prieteni. Scrisorile evocă, prin detalii, o întreagă atmosferă de epocă, din care aflăm, de pildă, că Mircea Nedelciu, ca librar la Cartea Românească, putea furniza cărţi „pe sub mînă“ colegilor întorşi, după facultate, în oraşele de provincie... (A.D.) Braşov, 27 iulie ’81 Stimate Mircea Nedelciu, Fac pachetul abia azi, pentru că abia azi am adus hîrtia foto de la Tohan. Ieri am fost la Poiana împreună cu Rusu, la Ion Dumitriu, am rămas peste noapte la Tohan. Ne-am întors abia acum, la 7 seara. Miercuri cred că plec şi eu la Poiană pînă sîmbătă. Am în cap un fotodocumentar. În rest, scriu pentru Astra „Autenticitatea ca metodă de lucru“ – à propos de noua proză. Trimite-mi şi tu cît mai repede ceva, într-o săptămînă dacă poţi. Ceva teoretic şi o proză de 5-6 file. Mie, iar nu lui Drăgan, subliniez. Din cărţile trimise, Fragmentariu şi Casa cu multe ferestre sînt pentru Radu Petrescu. Transmite-i salutările mele cu această ocazie. Aştept veşti de la tine. Ana Barbu mi-a spus că-ţi va da ţie o Antologie (Iorgulescu) pentru mine. Pune-o într-un plic şi trimite-mi-o. Salutări Mirei şi lui Mugur! Pe curînd, George. noaptea, la 2 şi jumate 8 sept. 83 Dragă Mircea Nedelciu, după cum vezi, îţi scriu pe o hîrtie cu colţi (asta din pură întîmplare). N-am nici un dinte împotriva vizitei tale tacit contramandate. Într-adevăr, eram într-o si