Proiectanţii semaforizărilor de pe Rocada Craiovei ne-au luminat cu o glumă: giratoriul de la Consul trebuia musai semaforizat, fiindcă este o mare piaţă urbană.
Specialiştii de la UTI TRAFFIC MANAGEMENT SA, care vor realiza sistemul integrat de management al traficului pe Rocada Craiovei, au considerat necesar să limpezească lucrurile în cazul semafoarelor din giratoriul de pe Rocadă, de la Consul, probabil, după părerea lor, eronat înţelese de opinia publică din materialul „Surclasăm Caracalul: semafoare în giratoriu“. Într-o adresă înregistrată la redacţie, UTI TRAFFIC MANAGEMENT ne explică: „În conformitate cu Standardul SR 10144/4, «Amenajarea intersecţiilor de străzi», capitolul 5-7 Intersecţii giratorii, subcapitolul 5.7.3. şi capitolul 6, Structura intersecţiilor, subcapitolul 6.5., în cazul intersecţiilor cu trafic total între 1.001 - 7.000 de vehicule şi cu trafic major concentrat pe o anumită direcţie, intersecţia va fi de tipul sens giratoriu, cu semafor“. Mai aflăm din adresa UTI şi că intersecţii amenajate cu sens giratoriu şi semafor se regăsesc în majoritatea oraşelor importante din România. În Bucureşti sunt enumerate ca exemple Piaţa Universităţii, Piaţa Sudului, Piaţa Obor, Piaţa Aviatorilor etc. În Ploieşti - Piaţa Eroilor, în Iaşi - Piaţa Eminescu etc. Acum ne-am lămurit: Aleea IV Şimnic este comparabilă cu bulevardul I.C. Brătianu, cu bulevardul Regina Elisabeta, cu bulevardul Carol I sau cu bulevardul Nicolae Bălcescu, din Bucureşti, iar intersecţia de la Consul, în care dă aleea cu pricina, este comparabilă cu Piaţa Universităţii din Capitală, în care se intersectează cele patru bulevarde menţionate!
SR-ul zice altceva
Să le explicăm totuşi şi cititorilor cum e posibil, răsfoind SR 10144/4, din 1995. În primul rând, intersecţiile la care se referă normativul nu sunt giratorii de periferie, între o alee, o stra
