Ajuns cu Unirea Urziceni în Liga Campionilor, ieşeanul Marius Onofraş nu uită că a plecat din dealul Copoului

Înainte de a se apuca de fotbal, Onofraş a practicat mult timp judo şi este finul idolului său, Marius Lăcătuş.

Mai face cineva sport în familia ta?

Marius Onofraş (M.O.): Pot spune că provin dintr-o familie de sportivi. Tatăl meu a practicat judo şi m-a îndemnat mereu să facem sport, motiv pentru care am făcut şi eu arte marţiale până la 16 ani, lucru care m-a clădit atât ca om, cât şi din punct de vedere al caracterului. În paralel, am făcut fotbal la grupele de juniori ale Politehnicii Iaşi, sub comanda unor antrenori foarte buni, cum ar fi domnii Moldovan, Dănilă şi Ursache, cărora doresc să le mulţumesc încă o dată pentru tot ce au făcut pentru mine.

Ce te-a făcut să alegi fotbalul?

M. O.: La 18 ani am fost selectat în echipa mare a Politehnicii, moment în care am decis să mă dedic 100% fotbalului.

După cinci sezoane la Poli Iaşi şi alte patru la FC Braşov, cum ai ales să mergi la Unirea Urziceni?

M. O.: La finele sezonului 2006-2007 am fost ofertat de cei de la Urziceni. A fost pentru prima dată în viaţă când am ales cu mintea, pentru că inima îmi spunea să rămân la Iaşi. Cu toate acestea, m-am gândit că am totuşi o vârstă la care trebuie să mă gândesc şi la partea financiară.

La începuturile carierei tale te gândeai că vei ajunge să evoluezi în grupele Ligii Campionilor?

M. O.: Aş fi ipocrit să spun că am crezut atunci aşa ceva. Fotbalul este ceva aparte pentru mine, dar nu am crezut că voi ajunge la un asemenea nivel.

Ai o echipă împotriva căreia ai dori să joci în grupele Ligii?

M. O.: Am o afinitate deosebită pentru FC Barcelona, mai ales după ce au realizat în acest sezon. Mi-ar mai plăcea să joc din nou împotriva lui Internationale Milano, după experienţa pe care am avut-o în 2