În România există programe naţionale de sănătate care ar trebui să ofere populaţiei educaţie sanitară, dar şi acces la servicii medicale gratuite. În realitate, multe dintre programe funcţionează doar pe hârtie, fondurile alocate sunt cheltuite haotic, fără să se vadă rezultatele, iar populaţia află de aceste programe de obicei după ce banii s-au epuizat demult. Gazeta de Sud încearcă să vă informeze obiectiv despre problemele şi lucrurile bune din acest sistem pentru care sunt alocate sume foarte mari de bani.

Bolile cardiovasculare şi cancerul de col uterin sunt priorităţi în acest an în cadrul programului de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. Metoda aleasă pentru reducerea impactului pe care aceste boli îl au asupra populaţiei este promovarea unui stil de viaţă sănătos.

„Stil de viaţă sănătos“ este un nou concept pe care Ministerul Sănătăţii continuă să-l implementeze şi anul acesta în mentalitatea populaţiei, în cadrul programului naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.

Noul concept îl înlocuieşte pe cel de „educaţie sanitară“, promovat în perioada comunistă, fiind adaptat nevoilor actuale din comunitate. Pregătirile pentru implementarea lui au început, de fapt, încă din 1993. Atunci s-au creat la nivel local primele compartimente de promovare a sănătăţii în care s-au angajat şi format specialişti. Este vorba de medici, psihologi, cadre didactice şi sociologi care să ofere informaţii utile pentru a determina populaţia să renunţe la deprinderile negative, ştiut fiind faptul că 40% dintre boli sunt influenţate de comportamente (fumatul, sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată etc).

Potrivit dr. Dinică Narcisa, coordonator al Programului Naţional IV, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, de la înfiinţarea compartimentelor de promovare a