Fost component al ultimei echipe care a adus performanţă la Arad, e antrenorul seniorilor şi juniorilor II de la AMEFA. Profil

Născut - 26 februarie 1970

Educaţie - Masterat Educaţie Fizică şi Sport

Experienţă - Poloist, antrenor de polo

Familie - Căsătorit, un copil

A început polo-ul în 1982, când a împlinit 12 ani. Echipa Aradului din acea vreme era o prezenţă constantă în Liga Naţională şi atrăgea. Cristi a trecut prin mâinile unor antrenori de referinţă ai Rapidului, cum se numea atunci formaţia. L-au pregătit pentru performanţă Ioan Kontor, Ioan Unc şi Horia Capotescu.

S-a impus repede şi a fost unul dintre cei mai constanţi jucători. „Nu pot să spun că am avut o carieră foarte fulminantă, am jucat din plăcere. La 15 ani am disputat primul joc oficial, iar la 16 am devenit campion naţional de juniori II. Un an mai târziu, am ieşit pe locul doi, dar la ediţia următoare am luat iar titlul”, şi-a rememorat Cristi traseul.

Anii de glorie

A urcat la prima echipă în preajma lui 1989, an când şi polo-ul, ca şi celelalte sporturi din România, a traversat o perioadă de incertitudine.  „Echipele de la noi o duceau aşa şi aşa. Noi, până în 1995, am jucat din pură pasiune. Dar în acel an s-a găsit un investitor şi lucrurile au fost tratate la modul cel mai serios. În 1996 am promovat pe prima scenă, apoi am ieşit vicecampioni naţionali. A fost cea mai bună performanţă a mea ca jucător. A urmat Campionatul European Universitar, pe care l-am câştigat, iar în cupele europene am ajuns în turul doi”, a povestit Cristi.

Frumoasa generaţie a Aradului îi număra pe atunci pe Urs, Ionescu, Iegariu, Huber, Bela sau Andrasony. „Lotul s-a format pentru performanţă. Formam o generaţie bună, iar dacă s-ar fi întâmplat chestia asta când noi aveam 18 ani, probabil că ajungeam mult mai