În "Raportul editorial" care prefaţează antologia lui Alfred Margul Sperber1 privind poezia de limbă germană a evreilor din Bucovina, antologie reconstituită din documentele postume şi dată recent publicităţii la Institutul pentru Cultură şi Istorie Germană din Europa de Est a Universităţii Ludwig Maximilian din München (IKGS), de către George Guţu, Peter Motzan şi Stefan Sienerth, se precizează de la început că această strădanie de mare acribie se constituie într-un omagiu postum adus lui Alfred Margul Sperber (1898-1967). Între publicaţiile IKGS se numără o "serie ştiinţifică" - coordonată de Thomas Krefeld, Anton Schwob şi Stefan Sienerth - consacrată istoriei literare, istoriei limbii şi ediţiilor: aici şi-a găsit în fine locul, după decenii de aşteptare, şi această antologie - care fusese propusă spre publicare la Berlin deja în 1937. Evident, ajunge să vedem anul pentru a înţelege de ce cartea rămăsese nepublicată.
Spiritus rector şi neobosit promotor al literaturii de limbă germană din Bucovina, "Margul, bunul uriaş", cum îl numea Moses Rosenkrantz într-o poezie din 1940, a fost evocat - în amintiri, scrisori, schiţe de portret, poezii - de către cei mai cunoscuţi autori bucovineni de limbă germană, de la Rose Ausländer la Paul Celan, de la Alfred Kittner la Kubi Wohl. Înnăscuta sa generozitate faţă de tinerii literaţi e în mod special subliniată de Alfred Kittner (1906-1991), cel care i-a editat şi prima culegere postumă, Das verzauberte Wort, la doi ani după moarte, la Bucureşti. Din 1980, opera postumă a lui Margul-Sperber s-a aflat la Muzeul Naţional al Literaturii, între care mai multe variante ale antologiei realizate de el. Oferind-o spre publicare Editurii Schocken din Berlin, antologatorul scria că a renunţat deliberat la note şi lămuriri bio-bibliografice, "pentru a lăsa efectul integral în seama expresiei poetice". Ulterior însă,
