Accesul la informaţii despre serviciile publice din România continuă să fie dificil la nivelul primăriilor de municipii - reşedinţe de judeţe, cu toate că serviciile pe care le prestează acestea se adresează tuturor cetăţenilor iar datele despre modul în care se gestionează nu ar trebui să fie cunoscute numai de un cerc restrâns de funcţionari. Prin proiectul O administraţie publică performantă înseamnă servicii de calitate pentru cetăţeni, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), Institutul pentru Politici Publice (IPP) a întrebat toate primăriile reşedinţă de judeţ din România despre ce fonduri au investit pentru servicii publice primare pe care le gestionează (de exemplu: alimentarea cu apă şi canalizare, salubrizarea, termoficarea, parcurile şi spaţiile verzi), câte investiţii s-au făcut în ultimii ani, câţi cetăţeni beneficiază de aceste servicii, etc.    Deşi în mod normal, dat fiind istoricul aplicării legislaţiei transparenţei în România (legea privind accesul la informaţiile de interes public datează din anul 2001) şi ţinând cont de faptul că a început un nou mandat în administraţia locală (după alegerile din iunie 2008), accesul la datele de interes public despre serviciile gestionate în plan local ar trebui să fie facil şi în timp real, autorităţile publice dovedesc că nu administrează nici acum comunitatea în spiritul transparenţei şi responsabilităţii faţă de cetăţean. Principalele concluzii desprinse în urma cercetării cuprinse în perioada aprilie – iunie 2009, se referă la următoarele aspecte.   1. Cu toate că au început un nou mandat după alegerile din iunie 2008, primăriile nu au nici acum informaţiile organizate astfel încât să le dea prompt publicităţii ori de câte ori un cetăţean este interesat de banii publici alocaţi pentru aceste servicii sau de rezultatele investiţiilor făcute.   2. Deşi ar fi normal