Imi este foarte clar ca printre alte consecinte, criza economica va provoca punerea in discutie a redefinirii unor concepte importante din stiinta economica, cum sunt competitivitatea, reglementarea, concentrarea puterii, teoria managementului marilor companii, rolul statului in economie etc. Din punct de vedere al analizei macro si microeconomice, se pare ca numarul mare de criterii de evaluare (uneori de ordinul sutelor) nu a sporit in masura asteptata consistenta rezultatelor.
Trebuie sa reflectam mai mult ca oricand la punctul de vedere al marelui economist roman N. Georgescu Roegen:
„La urma urmelor, un model „simplist”… poate fi o reprezentare mai lamuritoare a procesului economic, cu conditia ca economistul sa-si fi dezvoltat priceperea in asa masura incat sa poata alege cateva elemente semnificative din multimea faptelor invalmasite. Alegerea faptelor care conteaza este problema esentiala in stiinta economica, dupa cum ne previne acum un alt econometrician desavarsit, James Tobin”.
In ultima perioada, in majoritatea cazurilor, analizele dinamicii PIB se fac pe latura utilizarii: consum, investitii, deficit balanta comerciala. Masurile anticriza au in vedere dinamica creditelor, impulsionarea lucrarilor de infrastructura, eventuale politici fiscale. In mai mica masura este analizata dinamica PIB pe latura resurselor, a crearii valorii adaugate.
Analiza ale carei rezultate se prezinta in acest demers a fost elaborata pe latura formarii PIB pe categorii de resurse pe baza datelor disponibile in perioada 1991 – 2008.
Concluzia mea pentru Romania este ca valorile indicilor productiei industriale explica in proportie de peste 85 % valorile indicilor PIB in fiecare an al perioadei analizate.
Este important faptul ca aceasta corelatie se mentine, indiferent de perioadele de recesiune sau de crestere economica. @N_
