Intotdeauna m-am intrebat cum o arata si o suna Mircea Geoana atunci cand e natural? Si intotdeauna aceasta prima intrebare a iscat inca una: dar este dl. Geoana, vreodata, natural? Greu de imaginat un raspuns pozitiv.
De fapt, in raspunsul la aceasta intrebare trebuie cautata principala cauza pentru care presedintele PSD nu poate trece pragul de 30%, situandu-se mereu sub scorul PSD. Mircea Geoana duhneste a ipocrizie si oportunism, in pofida parfumului occidental pe care si-l toarna cu sticla.
Duhoarea aceasta alunga nehotaratii si este greu de suportat chiar pentru o parte din partid si pentru o halca din electoratul PSD.
Boli vechi
Ipocrizia si oportunismul sunt boli vechi ale lui Mircea Geoana. Sa ne amintim doar episodul noiembrie 1996, cand nici nu se stinsese bine ecoul victoriei lui Emil Constantinescu, ca Mircea Geoana, pe atunci ambasador in SUA, a sarit in barca noului presedinte, dezicandu-se cu vorbe grele de Ion Iliescu, sub a carui aripa avea sa revina mai tarziu, fara niciun fel de complexe si scrupule, in 2000, pentru ca mai apoi, in 2005, sa-i infiga, din nou, cutitul in spate.
Arsura lamei din mana lui Mircea Geoana a simtit-o din plin, tot in 2005, si Adrian Nastase, cel care, de fapt, l-a lansat in politica. Mare boier, mare caracter!
Dar parca niciodata ipocrizia si oportunismul lui Mircea Geoana nu au fost mai evidente ca in ultima perioada, mai precis de cand si-a pus in cap sa atace reduta din Dealul Cotrocenilor.
Si la putere si in opozitie
De luni de zile, dl. Geoana se comporta ca un autentic lider al opozitiei, desi este copresedintele coalitiei aflate la guvernare. Ataca furibund decizii luate de Guvernul din care fac parte reprezentantii partidului pe care-l conduce, ba chiar masuri prevazute in programul electoral al PSD.
Un exemp