Indiferent ce turnura juridica va lua cazul Ridzi, nu exista niciun motiv pentru ca d-na ministru sa ramana in functie. Chiar daca nu va fi vorba despre raspundere juridica, raspunderea politica este indubitabila. Chiar daca, pana la urma, prezumtia de buna credinta a Monicai Iacob Ridzi nu va fi rasturnata, incompetenta sa este dovedita cu varf si indesat.
Cu alte cuvinte, chiar daca d-na Ridzi nu a bagat banii in propriul buzunar sau in cel al unor clienti/prieteni politici, faptul ca 730 de mii de euro au fost risipiti fara ca domnia sa sa fi avut habar cum ar trebui sa fie mai mult decat suficient pentru ca dl. Boc s-o da afara din Guvern. Sau competenta nu este un criteriu esential in echipa actualului premier?
La fel de adevarat este insa ca daca ne vom concentra exclusiv pe cazul Ridzi, vom pierde din vedere contextul, ansamblul, adica un intreg sistem de practici, complicitati si imoralitati, sistem in cadrul caruia Ridzi devine doar un punct, nici cel mai mare, nici cel mai negru, ci doar cel mai vulnerabil.
Iar pana cand acest sistem nu va fi asanat sau, cel putin, redus de la nivelul de regula, cum e acum, la cel de exceptie, linsarea, pe deplin meritata de altfel, a ministrului Ridzi nu va avea decat valoarea unei vendete politice cu bataie spre Cotroceni.
Din pacate insa, sistemul este, cel putin deocamdata, bine protejat de toata lumea, de la colegii, la adversarii d-nei Ridzi. Primul semn de intrebare il ridica insasi ancheta comisiei special creata pentru acest caz.
Adevarul partial al comisiei
Eu nu-mi amintesc ca vreodata o comisie parlamentara sa-si fi facut treaba atat de repede. Ancheta fulger a durat 4 zile si s-a incheiat cu concluzii certe ale majoritatii, ba chiar cu verdicte juridice.
Este foarte ciudat cum parlamentarii au reusit sa inteleaga atat bine tot ce
