Vizita lui Obama in Rusia este interpretata cu oarece grija in presa occidentala, care se teme ca interesele Europei vor trece pe planul al doilea, prin colaborarea la varf a rusilor cu americanii. La randul ei, opinia publica americana il acuza pe Obama ca este mult prea obedient cu ursul rusesc. Cum comentati?

- Mai intai ar trebui sa definim acele interese ale Europei pe care le-ar putea pune in pericol un dezghet in relatiile americano-ruse. Sa fie vorba de relatia de supunere a Germaniei fata de Rusia, de dragul gazelor naturale livrate de Gazprom? Sau de ambitiile Frantei de a se defini ca unicul partener de discutie credibil al Moscovei, rol ce nu-i reuseste decat daca intre Moscova si Washington, canalele de comunicare sunt blocate? S-o recunoastem, nu exista un set de interese ale Europei, caci Uniunea Europeana nu a reusit niciodata sa aiba o politica externa unitara. Statele care ar putea cu adevarat sa aiba ceva de pierdut de pe urma relansarii relatiilor dintre Moscova si Washington sunt eventual Polonia, care a fost insa deja sacrificata de Germania, in tratativele pentru conducta Nord Stream, Georgia, Ucraina si chiar Romania. Dar vest-europenii, in frunte cu Angela Merkel, au refuzat deja sa deschida negocieri de aderare la NATO cu Georgia si Ucraina, nu numai din cauza nivelului slab de pregatire al celor doua tari, ci si in urma presiunilor Rusiei. In ceea ce priveste Romania, ea nu este in mod evident o prioritate pentru Administratia Obama, poate si pentru ca simpatia presedintiei si a guvernului de la Bucuresti pentru contracandidatul republican al actualului presedinte a fost mult prea evidenta. Este cert ca Romania a avut o pozitie privilegiata in timpul Administratiei Bush, care a sfidat Rusia, generandu-i ostilitatea, si a practicat o politica de deschidere fata de tarile est-europene. Politica externa americana nu se construieste