Patru tineri entuziaşti, Laurenţiu Tîrcă, Laura Prodan, Cristina Gaşpar şi Alina Constantinescu, au lăsat confortul vieţii de acasă pentru a ajuta la dezvoltarea unor comunităţi din Lumea a treia şi, totodată, pentru că sperau să descopere un sens mai adânc al existenţei lor. Pentru mai multe detalii citiţi şi:

O lecţie dură, dar valoroasă şi foarte corectă

Laurenţiu, un bucureştean cu bucle castanii şi mină optimistă, în vârstă de 23 de ani, s-a întors de câteva luni din Antananarivo, capitala Madagascarului. Experienţa i-a schimbat radical priorităţile în viaţă şi modul în care privea lumea.

Proaspăt transferat la o facultate din Olanda, unde ajunsese prin programul de burse Erasmus, Laur, cum îi spun prietenii, se pregătea pentru o strălucită carieră corporatistă în Occident, unde intenţiona să şi rămână. Uneori însă, micile capricii şi deciziile luate „la plesneală” pot să-ţi schimbe viaţa.

Pentru Laurenţiu Tîrcă, momentul de turnură a fost cel în care a aplicat pentru un program de voluntariat în Africa. „La o săptămână după ce m-am transferat, am văzut un afiş de recrutare prin AIESEC Olanda pentru un stagiu de şase luni. Erau doar şase locuri: două în Zambia, două în Burkina Faso şi două în Madagascar.

Am aplicat ştiind că nu am absolut nicio şansă”, povesteşte Laurenţiu. După interviuri, teste de limbă şi scrisori de motivaţie, a avut surpriza să fie selectat pentru Madagascar, o ţară francofonă, deşi el aplicase pentru Zambia, care este anglofonă. „Eu n-am făcut niciodată franceză la şcoală, dar evaluatorii au zis că, dacă sunt din România, învăţ repede.”

Recrutarea surpriză

Programul pentru care a fost selectat era unul de dezvoltare, domeniu în care Laurenţiu avea doar experienţa teoretică a unui curs la facultate. Surpriza acceptării a fost cu atât mai m