CRIZĂ l Gazoductul ar trebui să reducă cu 10% necesarul de gaze naturale ruseşţi al UE

După patru ani de blocaje, cel mai important proiect energetic al Uniunii Europene pare să fi primit un suflu nou: Turcia a acceptat oficial să facă parte din consorţiul ce va construi gazoductul şi să renunţe la pretenţiile exagerate ce au întârziat proiectul.

Azi, la Ankara se semnează acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului Nabucco şi Declaraţia politică comună a celor cinci state angajate în proiect. Practic, angajamentul pe care şi-l iau astăzi şefii de Guvern din România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Turcia (state de tranzit partenere) reprezintă una dintre ultimele etape înainte de începerea procedurilor de atragere a finanţării şi demararea lucrărilor de realizare a proiectului, lansat în 2002 şi care ar trebui să intre în funcţiune în 2014. Însă, în ciuda semnalului politic, nu se ştie dacă gazoductul va atrage şi investiţii pe măsură, mai ales pe timp de criză. Costurile realizării Nabucco sunt estimate la 7,9 miliarde de dolari. Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ar urma să contribuie cu două miliarde de euro, respectiv un miliard de euro, la finanţarea lui, susţinea, recent, delegatul special al statului ungar pentru implementarea proiectului, Mihaly Bayer, căci Nabucco are nevoie de 2,5 miliarde de euro pentru ca proiectul să devină eligibil pentru finanţare de la UE. Disponibilitatea comunităţii „Celor 27” de a oferi bani în plus pentru acest proiect este însă omisă.

La Consiliul European din martie, cu mare dificultate, Nabucco a primit 200 de milioane de euro, o sumă infimă pentru măreţul proiect care trebuie să reducă dependenţa europenilor de gazele ruseşti. Germania (partener al Rusiei în proiectul Nord Stream), cel mai mare contributor net la bugetul UE, şi-a exprimat