Investiţia ar reduce cheltuielile la căldură şi ar crea un plămân de oxigen pentru Oradea. Consiliul Local trebuie să decidă azi dacă preia sau nu CET-ul II, gratuit de la Ministerul Finanţelor. Consiliul local a votat cu unanimitate proiectul. Ministerul Finanţelor Publice a încercat deja de mai multe ori să vândă terenul şi proprietăţile CET-ului (fosta centrală termică, închisă în 2002) prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor. De fiecare dată au fost pretedenţi, dar niciodată aceştia nu au fost dispuşi să dea suma de bani cerută de Fisc.

Terenul ocupat de CET-ul II are 143,25 de hectare, acesta fiind principalul motiv pentru care a fost atrăgător pentru întreprinzătorii de pe piaţa imobiliară. Principalul handicap îl constituie însă halda de şlam de la Rontău care are 91,7 hectare de teren şi trebuie ecologizată şi închisă cu respectarea tuturor prevederilor europene. Pe terenul respectiv se mai află 67 de imobile în care a funcţionat centrala, cazane şi utilaje de producere a energiei, poligonul, priza de apă de la Crişul Repede şi  staţia de pompe.

Ecologizarea halei de şlam

Proiectul municipalităţii prevede refuncţionalizarea CET-ului pentru a produce energie electrică şi termică pe baza apei geotermale şi pentru ecologizarea gropii de deşeuri şi zgură a întreprinderii. Investiţia nu este foarte mare, centrala geotermală ocupând spaţiu relativ mic. Realizarea ei ar reduce costurile cu energia electrică, dar mai ales cu energia termică a locuinţelor alimentate de la aceasta şi ar creşte numărul gospodăriilor cu cheltuieli mici pe perioada iernii. Resuscitarea CET-ului II s-ar alătura celorlalte proiecte demarate sau în curs de a fi demarate de municipalitate pentru eficientizarea energetică a oraşului. Acestea vizează reducerea pierderilor din reţea, recuperarea căldurii din gazele de ardere şi creşterea aportului a