Dezvoltatorii vor trebui să se adapteze noilor pretenţii de sustenabilitate a imobilelor. Costurile vor creşte cu până la 20%, dar procentul se va reflecta în veniturile ulterioare. Parlamentul European (PE) a stabilit recent că, începând cu anul 2019, orice imobil nou construit în Uniunea Europeană să fie „verde“. Situaţia devine şi mai urgentă în ceea ce priveşte construcţia de clădiri guvernamentale, anul luat în calcul fiind 2016. Decizia PE a venit să confi

Dezvoltatorii vor trebui să se adapteze noilor pretenţii de sustenabilitate a imobilelor. Costurile vor creşte cu până la 20%, dar procentul se va reflecta în veniturile ulterioare.

Parlamentul European (PE) a stabilit recent că, începând cu anul 2019, orice imobil nou construit în Uniunea Europeană să fie „verde“. Situaţia devine şi mai urgentă în ceea ce priveşte construcţia de clădiri guvernamentale, anul luat în calcul fiind 2016. Decizia PE a venit să confirme tendinţa de a impune noi reguli de construcţie a imobilelor, indiferent de destinaţie: rezidenţial, office, retail sau chiar industrial.

Potrivit Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), o clădire este considerată verde dacă prin intermediul designului, a materialelor de construcţie şi a tehnologiilor utilizate se reduce atât consumul de energie, cât şi impactul negativ asupra mediului, atât în timpul construcţiei, cât şi în operare. Toate acestea, în comparaţie cu imobilele tradiţionale.

Bineînţeles că toţi cei implicaţi în domeniu au unele reţineri, din cauza costurilor de dezvoltare. Acestea sunt, în majoritatea cazurilor, ceva mai mari decât costurile imobilelor tradiţionale. „Dezvoltarea unei construcţii verzi presupune costuri de proiectare, execuţie, precum şi costuri ale echipamentelor mai ridicate cu 10% - 20% faţă de costurile pentru o clădire obişnuită“, explică Alexandru Niţescu, şeful departamentului i