Cotidianul reduce salariile, reduce tirajele, reduce personalul. Este doar cel mai recent caz dintre cele ce se petrec în media în ultimul an. Grupul Ringier - care editează Evz şi Libertatea - a procedat la fel, Jurnalul Naţional a avut reduceri de salarii de 20% la începutul anului, multe publicaţii săptămânale şi lunare au încetat pur şi simplu să mai apară.

Discuţiile din jurul întâmplărilor de la Cotidianul sunt nemărginite şi vor continua. Unii îl acuză pe Sorin Ovidiu Vântu, finanţatorul trustului Realitatea-Caţavencu (ce denumire de prost gust, totuşi!), alţii acuză orientarea pronunţat de dreapta a cotidianului... Discuţii vor mai fi, dar nu sunt sigur că vor duce unde trebuie.

Presa scrisă este într-o schimbare profundă. Tirajele mondiale nu scad prea repede, pentru că se adaugă noi şi noi regiuni la sistemul global de măsurare. Dar, dacă vei compara tirajele şi audienţa de acum 20 de ani în ţările mature, cu tirajele şi audienţa de acum, vei rămâne uluit: scăderile sunt uneori de 50% - cum este cazul Italiei. Chiar şi în România, IMAS dădea acum zece ani o audienţă a presei scrise cotidiene de 35%, iar acum BRAT nu publică cifre care depăşesc 22% nici în cel mai bun trimestru.

Tirajele scad, dar oamenii sunt din ce în ce mai bine informaţi. Iar uneori deformaţi, când campaniile de media au succes şi sunt suficient de bine finanţate - sper că vă mai aduceţi aminte că intervenţia din Irak din 2003 a început pentru că toată lumea era convinsă că Saddam Hussein are arme de distrugere în masă. Aceste arme nu s-au găsit niciodată, republicanii lui Bush au plătit cu preşedinţia SUA, iar Tony Blair, cu postul de prim-ministru al Marii Britanii pentru derutarea opiniei publice.

Tirajele scad, însă lectura presei scrise pe internet cre-şte aproape exponenţial. Pe măsură ce oamenii au acces din ce în mai mare la internet, acasă şi la serv