Multe state s-au prăbuşit atunci când elitele lor politice i-au abandonat pe cetăţeni. În România, cetăţenii abandonează elitele ineficiente şi corupte. „Delegitimarea statului“ este criteriul care trage România în jos, în Clasamentul ţărilor eşuate, realizat de FP şi The Found of Peace. Un semnal timpuriu de alarmă pentru elitele de la Bucureşti. Citeşte şi:
România, în mozaicul eşecurilor de stat – avanpremieră
Un stat poate să eşueze în multe feluri. Unele se prăbuşesc sub presiunile demografice sau din cauza crizelor generate de afluxuri de refugiaţi. Altele sunt puse în genunchi de intervenţii străine sau de conflictele interne dintre diferite grupuri sociale.
Declinul economic, însoţit adeseori de existenţa unor discrepanţe majore între categorii sociale sau între regiuni reprezintă un alt motiv al eşecului. Clasamentul statelor eşuate, ediţia 2009, ia în considerare 12 criterii care, singure, sau, de cele mai multe ori, în diverse combinaţii mortale, distrug statele şi condamnă naţiunile la nefericire.
La limita instabilităţii
Dar cum stă România? Suntem pe locul 129 din 177 de state luate în calcul, cu precizarea că pe ultimele locuri se află statele cele mai stabile (Norvegia este pe locul 177, Somalia - pe prima poziţie). Putem spune că ne aflăm în treimea bună. Autorii studiului plasează însă România în grupul ţărilor aflate „la limită“, şi nu în cel al statelor „stabile“, acolo unde se găsesc aproape toţi membrii Uniunii Europene.
Dintre cei 27, doar Bulgaria, Letonia şi Estonia se mai află „la limită“. Lucrurile se complică atunci când privim în vecinătate. România şi Bulgaria sunt prinse ca într-un cleşte de ţări aflate de-a dreptul „în pericol“: Serbia, Bosnia, Moldova, Turcia. Dar şi Rusia. Elitele româneşti au toate motivele să îşi facă griji. Criteriul care trage
