Ministerul Finanţelor Publice (MFP) s-a împrumutat, luni, de la bănci - prin titluri de stat - cu 2,75 de miliarde de lei (651 de milioane de euro), cu aproape 38% peste valoarea programată, dar la dobânzi în uşoară scădere.

Intenţia Finanţelor era să atragă două miliarde de lei, la un randament maxim de 11%. Cererea băncilor a depăşit, însă, costul emisiunii de două miliarde de lei, plasându-se la 3,78 miliarde de lei. Prin urmare, randamentul mediu la care au fost adjudecate titlurile de stat a fost de 10,49%, sub cel solicitat de Finanţe.

Emisiunea este una de certificate de trezorerie cu scadenţa la trei luni, iar Finanţele intenţionează să împrumute de pe piaţa bancară, în iulie, cu 7,5 miliarde lei. În primele şase luni din acest an, MFP a atras 40,6 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat, de peste trei ori mai mult decât în întreg anul 2008.

Reprezentanţii Finanţelor motivează ritmul accelerat al împrumuturilor prin necesitatea plăţii salariilor şi a pensiilor. Cu toate acestea, analiştii economici acuză Finanţele că prin actuala politică de finanţare a deficitului bugetar întreţin un ritm ridicat al inflaţiei.

Analiştii chestionaţi de revista „Forbes România“ au găsit o explicaţie a nivelului inflaţiei, în condiţiile scăderii consumului: împrumuturile din bănci ale Finanţelor au sporit masa monetară. Iar o masă monetară neacoperită în bunuri şi servicii nu înseamnă altceva decât inflaţie.

„Pentru bănci, creditarea statului este cel mai sigur business. Lăsând asta la o parte, consecinţa se vede în inflaţie. Noi avem aproape 6% inflaţie, când restul Europei are zero. Spui că 6% este puţin, pe trend descrescător. Şi poate coboară şi mai mult, poate ajunge la 5%, dar de ce ai inflaţie dacă nu se mai consumă? Teoretic, circulă mai greu banul în economie, ar trebui să fie mult mai puţină inflaţie“, a explicat, pentru „Forbes Româ