De când a ieşit la pensie, din 1997, vinde cărţi la toneta lui de pe bulevardul Independenţei, lângă blocul Minisat. Vinde cărţi din pasiune şi cum prinde câteva zile frumoase, ia rucsacul în spinare şi dă o fugă la munte Pasiunea pentru carte a descoperit-o încă din copilărie, „pe vremea aceea citeam la lumânare sau la lampă, nu aveam noi curent atunci”, începe Chiriţă. Mai târziu, a ajuns la liceul teoretic din Reşiţa unde a reuşit să citească toate cărţile din biblioteca liceului. „Stăteam la internat, la Reşiţa şi mai ajutam bibliotecara când se făcea curăţenie, îi ceream câte o carte, două, le citeam după care i le aduceam înapoi şi tot aşa am citit toată biblioteca”, povesteşte Chiriţă.
Vinde cărţi din 1997
A venit la Târgovişte în 1973, prin repartizare de la Galaţi, „aşa era pe vremea aia, te tot mutau dintr-o parte în alta”, povesteşte Chiriţă. „Am lucrat la laminor, la cuptoare, pe o cabină de comandă până în 1997 când am ieşit la pensie”, adaugă acesta.
La 1 aprilie 1997 a ieşit la pensie şi din 1 iunie s-a apucat de vândut cărţi. Timp de trei luni a lucrat ca angajat, după care a continuat acelaşi lucru însă pe cont propriu. Primele cărţi vândute au fost cele din biblioteca personală, vreo 200 la număr, „era o masă mare toată plină cu cărţi, aşa am început. După aceea am început să merg pe la anticariate, mai primeam comenzi, mai cumpăram de la clienţi”, îşi aminteşte Trenchea.
A reuşit de-a lungul timpului să îşi atragă un număr de clienţi fideli, „nu sunt mulţi, sunt profesori, unii dintre ei erau studenţi acum 12 ani când am început eu cu cărţile. Vin în continuare să ia cărţi de la mine”, zâmbeşte anticarul.
A avut şi momente în care a vrut să renunţe, însă a trecut peste ele. Iarna îi este mai greu, când ninge sau când este foarte frig, dar se îmbracă mai gros sau se mai adăposteşte în