Consiliul Local trebuie să decidă azi dacă preia, gratuit, CET-ul II, închis în anul 2002. Executivul are nevoie de 18 voturi pentru a trece proiectul, majoritatea locală având doar 17 consilieri.
Ministerul Finanțelor Publice a încercat deja de mai multe ori să vândă terenul și proprietățile CET-ului prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor. De fiecare dată au fost pretedenți, dar niciodată aceștia nu au fost dispuși să dea suma de bani cerută de Fisc. Valoarea de inventar a proprietății este estimată la 20 de milioane de euro.
Terenul ocupat de CET-ul II are 143,25 de hectare, acesta fiind principalul motiv pentru care a fost atrăgător pentru întreprinzătorii de pe piața imobiliară. Principalul handicap îl constituie însă halda de șlam de la Rontău care are 91,7 hectare de teren și trebuie ecologizată și închisă cu respectarea tuturor prevederilor europene. Pe terenul respectiv se mai află 67 de imobile în care a funcționat centrala, cazane și utilaje de producere a energiei, poligonul, priza de apă de la Crișul Repede și stația de pompe.
Resuscitarea CET-ului II
Proiectul municipalității prevede refuncționalizarea CET-ului pentru a produce energie electrică și termică pe baza apei geotermale și pentru ecologizarea gropii de deșeuri și zgură a întreprinderii. Investiția nu este foarte mare, centrala geotermală ocupând spațiu relativ mic. Realizarea ei ar reduce costurile cu energia electrică, dar mai ales termică a locuințelor alimentate de la aceasta și ar crește numărul gospodăriilor cu cheltuieli mici pe perioada iernii.
Resuscitarea CET-ului II s-ar alătura celorlalte proiecte demarate sau în curs de a fi demarate de municipalitate pentru eficientizarea energetică a orașului. Acestea vizează reducerea pierderilor din rețea, recuperarea căldurii din gazele de ardere și creșterea aportului apei geotermale în