Dimensiunea si complexitatea problemelor Bulgariei sunt, in mare, binecunoscute – de altfel, mai ales gratie bulgarilor insisi, care, realisti fiind, nici nu au incercat sa le ascunda. O justitie corupta – cu magistrati lipsiti de orice simt al responsabilitatii, ajunsi, probabil, invidia colegilor romani actualmente preocupati de proteste – prejudiciaza de ani de zile statul de drept. Brutalitatea deja notoriilor bande criminale continua sa ingrozeasca populatia neajutorata, in timp ce interlopii infiltreaza din ce in ce mai multe segmente ale statului. Scaderea constanta a natalitatii in familiile cu profesii mainstream conduce la o veritabila criza demografica, dar si la intensificarea unor probleme sociale, deoarece in grupurile de la periferia societatii rata natalitatii ramane una mare.

Dar bulgarii nu s-au lasat prada disperarii. Continua sa dea dovada de o relativa incredere in procesul politic, astfel ca de curand – cu ocazia alegerilor generale din 5 iulie – prezenta la vot a fost de 61%. Tinerii si clasa mijlocie au decis sa nu boicoteze scrutinul, iar noul sistem de vot – 31 de parlamentari alesi, pentru prima oara, prin sistem majoritar, cu un singur tur de scrutin, 209 pe liste de partid, in baza sistemului proportional – a trecut, s-ar zice, testul. Precum se stie, fosta coalitie de guvernamant, compusa din Partidul Socialist Bulgar si Miscarea pentru Drepturi si Libertati a etnicilor turci, a inregistrat o infrangere de proportii, pierzand "pe mana ei", respectiv din cauza coruptiei si a arogantei afisate, care au impins electoratul agasat la urne, pecetluind rezultatul scrutinului.

Sase partide au obtinut, in final, mandate – dintre care unele s-au demonstrat a fi, ca si in Romania, simple rampe de lansare pentru politicieni reciclati. Vecinii bulgari au fost insa mai precoce la capitolul infiintarii de partide carora le-au