Criza ne dă lecţii tuturor: oameni de afaceri, manageri, salariaţi, imobiliari, bancheri, agricultori, ziarişti. Colegilor din trustul Realitatea-Caţavencu le-a oferit două lecţii: pe una au învăţat-o cu o viteză remarcabilă, cealaltă i-a pus în situaţia penibilă de a-şi ascunde copiuţa. Să le luăm pe rând. În weekendul trecut, conducerea editorială a postului Realitatea TV şi-a testat toţi angajaţii, pe trei direcţii principale: cultură generală, cunoştinţe profesionale şi gramatica limbii române. Excelentă idee! Dacă altădată nu s-a putut, măcar acum, pe timp de criză, să mai scuturăm copacul de semidocţi.
Imediat, au început să zbârnâie telefoanele, să se încingă mailurile, să se screamă blogurile: nu putem accepta această mârşăvie! E un pretext ca să dea oameni afară! Chiar şi prin ziare, în paginile de media, s-a făcut simţită o anume aversiune faţă de ideea testării profesionale. Şefii cei hapsâni au fost degrabă ironizaţi, iar în spatele lor a fost desluşită - cu talent de Sherlock Holmes - imaginea unui Vântu perfid şi crud.
Dirijorii Realităţii s-au grăbit să dea asigurări: nu e vorba de nicio concediere; nimeni nu va fi dat afară în urma acestor teste. Foarte rău! Mesajul corect trebuia să sune cam aşa: da, fraţilor – acum, că e criză, vrem să scăpăm de toţi inculţii şi agramaţii. Cei care au o cultură generală rezonabilă şi nu faultează limba română pot sta liniştiţi: locul lor e în redacţie.
O asemenea sită era necesară de multă vreme. Şi nu numai la Realitatea, ci în majoritatea redacţiilor. Ani de-a rândul, televiziunile mai ales – cu dezvoltarea lor explozivă – au angajat de-a valma. Prin 2007, de exemplu, ar fi pus şi maimuţa la calculator, numai să le iasă la număr. Aşa s-a ajuns la situaţii penibile, cu dezacorduri lăfăindu-se pe ecran ori cu virgule înfipte adânc între subiect şi predicat. Ca să nu m
