Preşedintele notarilor vorbeşte despre felul în care criza econimică a afectat tranzacţiile imobiliare, despre câţi bani se pot câştiga din această activitate şi despre noul Cod civil. Ne-am întâlnit cu Dumitru Viorel Mănescu în biroul său aflat într-o frumoasă casă boierească din Bucureşti. O casă ridicată pe la 1865 şi construită atât de solid încât nu are nici astăzi nevoie de lucrări de consolidare. Dar şi o casă cu o poveste a ei. Până să fie recuperată de foştii proprietari de la care Uniunea Notarilor a cumpărat-o, casa a adăpostit Editura Cartea Românească, al cărei director a fost scriitorul Marin Preda, din 1970 şi până la moartea sa prematură, în 1980.
Multe s-au păstrat din casa originală. Uşile capitonate din piele, un superb candelabru din sticlă de Murano, alte decoraţii interioare. Dumitru Mănescu spune că este un caz fericit printre casele vechi ale Bucureştiului. „Se cunoaşte că aici au stat intelectuali”, conchide el.
Ovidiu Nahoi: Domnule preşedinte, ca lider al breslei dumneavoastră, aveţi o imagine asupra numărului de tranzacţii, un bun indicator al activităţii economice. De aceea vă întrebăm: sunt semne de ieşire din criză?
În ultima vreme pare că ar fi o uşoară redresare, dar nu una semnificativă. De exemplu, în luna iunie, activitatea a scăzut cu 70 la sută. Există acum programul Prima Casă, care poate va relansa puţin piaţa imobiliară. Dar, din nefericire, în momentul în care constructorii au auzit de acest program, imediat au început să salte preţurile. Dar statul garantează la 60.000 de euro. Dacă preţul creşte cu 10.000 de euro, cine nu a avut casă nu mai poate să suporte diferenţa.
Ion M. Ioniţă: Aveţi relaţii cu notarii din alte ţări pentru a afla ce se întâmplă acolo?
Unele ţări, cum ar fi Franţa, Italia, par să fi trecut de momentul critic. Dar în Europa C
