Cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca vor să stabilească volumul gheţarului din peştera de la Gârda de Sus. Blocul de gheaţă de la Scărişoara l-ar putea depăşi pe cel din peştera Dobsinska din Slovacia, considerat cel mai mare gheţar subteran din lume. Cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (ISER), departamentul din Cluj-Napoca, efectuează în această perioadă o serie de studii pentru a stabili dacă Gheţarul de la Scărişoara, comuna Gârda de Sus, este cel mai mare din lume. Încă din anul 2007, cercetătorii au instalat în gheţar mai multe aparate performante. Pe baza datelor obţinute în ultimii doi ani se lucrează acum la realizarea unei imagini tridimensionale a blocului de gheaţă.

„Rezultatele preliminare au arătat că există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11 metri şi 36 metri, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi”, a spus profesorul dr. Bogdan Onac, directorul departamentului din Cluj al ISER. Conform speologilor, blocul de gheaţă din peştera Scărişoara ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia, care are între 107.000 şi 112.000 de metri cubi. Gheţarul din Slovacia este considerat cel mai mare bloc de gheţă subterană din lume.

Reconstituirea schimbărilor climatice

Cercetările la peştera din Munţii Apuseni au început încă din anul 2001. Atunci, Asociaţia Speologică „Sfinx” din Gârda de Sus a explorat noi laterale ale peşterii, finalizând amenajarea actuală a porţiunii turistice.

Din anul 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar pentru a se determina structura gheţii în profunzime şi grosimea ei. Studiile vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 2000 de ani, schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie, pe baza depozitului de gheaţă din peşt