Parlamentarii au preferat propunerile legislative cu impact lărgit, dar care rezolvă şi problemele specifice colegiului în care au fost aleşi

Introducerea scrutinului uninominal ar fi trebuit să aducă electoratului cel puţin două avantaje: posibilitatea de a monitoriza activitatea parlamentarilor pe care i-a votat să-i reprezinte interesele şi „beneficii" de pe urma iniţiativelor legislative promovate de aceştia pentru colegiile în care au fost aleşi.

Alegerile parlamentare din toamna anului precedent au împărţit judeţul Constanţa în 10 colegii pentru Camera Deputaţilor şi patru pentru Senat. Însă, având minoritari turci şi tătari numeroşi, scrutinul din noiembrie 2008 a „scos" 12 deputaţi, parlamentarilor înregimentaţi politic alăturându-li-se alţi doi din partea UDTTMR şi UDTR. Aşa se face că cetăţenii arondaţi colegiilor 2 şi 9 pentru Camera Deputaţilor ar putea spune că sunt reprezentaţi de câte doi deputaţi: unul membru de partid, iar celălalt din partea unei minorităţi. Per ansamblu, am remarcat înclinaţia parlamentarilor spre teme sociale, care „impresionează" populaţia, de modificare a legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, a celei privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului ori a celei privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Multe dintre proiectele depuse poartă semnătura fie a unui întreg grup parlamentar, fie a numeroşi deputaţi şi senatori din diverse partide. Chiar şi aşa, în foarte multe cazuri, după cum semnala şi senatorul PSD Alexandru Mazăre, Guvernul dă aviz negativ, pretextând că are în vedere modificarea legislaţiei în domeniul cu pricina, ceea ce dezamăgeşte iniţiatorii şi creează impresia de inutilitate în rândul lor.

În slujba minorităţii

Pentru a veni în sprijinul oamenilor simpli, interesaţi să afle dacă