Este un om de afaceri care are propriul restaurant cu specific românesc şi pentru care sportul şi gastronomia merg mână-n mână. Dumitru Gâvan este, înainte de toate, un sportiv, apoi un bârgăuan, şi, nu în cele din urmă,  un om care face bani din serviciile pe care le oferă clienţilor  restaturantului său. Până la această vârstă, omul şi-a împărţit viaţa aproape egal între două dintre pasiunile lui: 14 ani de sport, ca profesor de handbal, şi alţi 13 de afaceri în domeniul serviciilor.

Mama lui l-a învăţat prima lecţie de viaţă

Dumitru Gâvan spune că de la mama lui a învăţat că superficialitatea nu este o trăsătură de caracter care  înnobilează omul. „De meserie sunt profesor de sport. Prin educaţie sunt bârgăuan, iar mama m-a învăţat de mic că atunci când faci un lucru trebuie să îl faci bine. Dacă nu-l faci bine, atunci mai bine nu-l faci”, povesteşte Gâvan. Tot de la mama lui, au învăţat şi bucătarii, angajaţi ai restaurantului pe care îl deţine, câteva reţete tradiţional româneşti. „Mama a fost mare gospodină. Iar eu am crescut cu gustul mâncării de casă, pe care l-am pierdut cât timp am fost la şcoală în Bucureşti, dar mi-am dorit mult să îl regăsesc. Reţetele  servite în restaurantul meu au acelaşi gust, indiferent de cine le găteşte”, crede patronul.

A investit în tradiţie

Când îşi aminteşte cum a pus pe picioare restaurantul „Crama Veche” şi terasa din parcul municipal, lui Gâvan îi vin în minte numele mai multor arhitecţi clujeni, a sociologului Alexandru Uiuiu şi a partenerilor săi germani de la care a învăţat rigoarea în afaceri. „Vroiam să facem un club pentru persoanele de vârstă medie, unde oamenii să vină să danseze, dar nu eram foarte siguri că va prinde ideea. Apoi, ne-am gândit să facem o pizzerie, dar erau deja prea multe şi am renunţat şi la asta. Vedeţi dumneavoastră, românii au mereu o