Strada Gabroveni, din zona centrului istoric, face parte din cele 14 artere pietonale lăsate în paragină de Primărie. Deasupra şanţurilor late de cinci metri, cinci terase se încăpăţânează să-şi aştepte clienţii

Lipscaniul, care ar trebui să fie atracţia turiştilor în Bucureşti, arată ca după război. În loc de străduţe cochete, din perioada interbelică, vizitatorii Capitalei sunt nevoiţi să păşească pe podeţe improvizate, din lemn mucegăit de la ploi, şi să sară peste şanţurile rămase după lucrările de reabilitare abandonate.

Scandalul dintre Primăria Capitalei şi firma spaniolă Sedesa, constructorul care se ocupa de refacerea zonei Lipscani, a blocat lucrările de pe cele 14 străzi care, teoretic, trebuia să fie finalizate până în momentul de faţă.

Cu toate că zona arată deplorabil, bucureştenii aleg să vină în continuare aici. Străzile în curs de finalizare sau chiar cele găurite de buldozere şi umplute cu gunoi, noroi şi ţevi sunt pline de terase. Un exemplu este strada Gabroveni, unde şanţurile ajung şi până la doi metri adâncime. Chiar şi în aceste condiţii, strada, care are o lungime de aproximativ 500 de metri, are cinci terase amplasate deasupra „tranşeelor“ lăsate după lucrările de reabilitare.

Proprietarii barurilor de pe această stradă şi-au construit singuri podeaua unde să amplaseze terasele. „Ce puteam să facem?

Este vară şi lumea doreşte să stea în aer liber. Dacă Primăria nu ne-a asigurat nici măcar condiţiile minime pentru a ne monta terasele, fiecare proprietar de bar de pe stradă s-a descurcat cum a putut“, spune Tavi Gârtonea, proprietarul unui bar din zonă. „Sper să nu înceapă acum să lucreze la stradă, pentru că am băgat destul de mulţi bani în montarea podelei“, recunoaşte proprietarul.

„Mi se pare că arată groaznic centrul Bucureştiului. Am avut ocazia să merg prin străinătate şi nu am văzut altă capitală eur