Ţările cele mai afectate de criză au răspuns electoral prin înlocuirea bărbaţilor cu femei în funcţiile de răspundere. Croaţia, Islanda şi Lituania sunt exemple de ţări al căror destin politic este condus de femei venite la putere în ultimele luni. Duminică, Dalia Grybauskaite, un economist experimentat, care are centura neagră la karate, a devenit prima femeie-preşedinte aLituaniei, ţară copleşită de datorii. În mai, când a câştigat alegerile, un ziar din Vilnius titra cu litere de-o şchioapă: „Lituania a decis: ţara va fi salvată de o femeie“.
La începutul acestei luni, politicianul Jadranka Kosor (56 de ani), fostă jurnalistă, a devenit prima femeie-premier a Croaţiei, după demisia fostului şef al guvernului, Ivo Sanader.
În februarie, când economia Islandei s-a prăbuşit, social-democrata Johanna Sigurdardottir, nu numai că a devenit prima femeie-premier a Islandei, dar şi prima lesbiană (care recunoaşte deschis acest lucru) învestită cu responsabilitatea conducerii unui guvern.
Halla Tomasdottir, femeia care conduce una dintre puţinele bănci rămase solvabile în Islanda, spune că gestul islandezilor a fost un răspuns rezonabil la situaţia din acel moment, când toate băncile de investiţii erau dominate de bărbaţi.
Risc şi agresivitate
Dalia Grybauskaite, noul preşedinte al Lituaniei Foto: AFP
„Circa 99% din ei au mers la aceeaşi şcoală, conduc aceleaşi maşini, poartă acelaşi fel de costume şi au aceeaşi atitudine. Ei ne-au adus în această situaţie“, s-a plâns Tomasdottir, citată de publicaţia germană „Der Spiegel“. În ianuarie, în Bangladesh - Hasina Wajed a fost învestită din nou în funcţia de premier, după ce a mai ocupat acest post între 1996 şi 2001.
„Timp de mai mulţi ani, lumea a fost martoră la un transfer tăcut de putere, de la bărbaţi la femei. Astăzi, M
