De ce kazahilor nu le va fi uşor să integreze Rompetrol în cultura KazMunaiGaz. Următorii doi ani vor fi sensibili pentru Rompetrol. Revista Forbes explică de ce un conflict este inevitabil în interiorul companiei. De când au preluat pachetul majoritar al Rompetrol, în urmă cu un an şi jumătate, kazahii de la KazMunaiGaz (KMG) au fost tot timpul vioara a doua.
Şeful suprem al companiei era tot fondatorul acesteia, Dinu Patriciu, care încă mai deţinea un pachet de 25% şi care spunea că, atât timp cât va mai avea o acţiune la Rompetrol, va avea puterea de decizie. În structura ierarhică a grupului, noii proprietari nu erau nici vizibili, nici activi.
Situaţia s-a schimbat însă fundamental la sfârşitul lunii trecute, când Patriciu a vândut companiei kazahe şi restul acţiunilor deţinute în grup. Imediat, rolurile s-au inversat. La conducerea Rompetrol a fost pus un kazah, Saduokhas Meralyiev, fostul director general adjunct al companiei, care timp de peste un an l-a secondat pe managerul român cu aceeaşi funcţie.
Echilibru precar
Problemele Rompetrol vor începe, cel mai probabil, de acum încolo. Cultura şi viziunea celor două companii sunt atât de diferite, încât punctele comune sunt aproape imposibil de găsit. KMG este o companie de stat, în care structura centralizată este lege şi şeful este cel care trebuie să ia toate deciziile.
Strategia este făcută pe termen lung şi nu se modifică, iar comunicarea este greoaie. La polul opus, cultura pe baza căreia Rompetrol s-a format şi s-a dezvoltat viza delegare de responsabilităţi, libertate de mişcare şi viteză de acţiune. Deciziile se luau într-o zi şi erau imediat puse în practică.
„Un conflict este inevitabil. Contează cum vor reuşi să-l gestioneze“, spune Adrian Stanciu, profesor în managementul schimbării la CEU Business School şi consu