Închirierea cabanelor de vânătoare se dovedeşte a fi o afacere profitabilă, chiar şi în momente economice dificile, în care alte segmente sunt aproape blocate. Romsilva deţine cele mai multe cabane de vânătoare din România. În prezent, regia analizează posibilitatea de a vinde o parte dintre acestea. Administrarea unui fond de vânătoare poate fi o afacere destul de profitabilă în condiţiile în care un pachet turistic adresat străinilor pasionaţi de acest sport depăşeşte 1.000 de euro.
România este foarte atractivă pentru străini pentru că este singura ţară în care încă se mai pot vâna anumite specii, protejate în alte zone, dar şi pentru că permite exportul trofeelor. Găzduirea participanţilor se face de regulă în cabanele de vânătoare ale fondului cinegetic respectiv, astfel încât, în afară de investiţiile în administrarea fondului cinegetic, proprietarul unei astfel de afaceri mai trebuie să ia în calcul şi cheltuielile care ţin de construcţia unor spaţii de cazare.
Există anumite reguli speciale, care sunt impuse la obţinerea autorizaţiei de construcţie. „În interiorul unui fond de vânătoare amenajările, instalaţiile şi construcţiile vânătoreşti se fac numai cu acordul proprietarului de teren“, explică Gică Duţă, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
În cazul în care vreţi să faceţi cabana de vânătoare chiar în pădure, este bine să ştiţi că defrişările se pot face doar cu autorizaţii speciale, pe o suprafaţă maximă de 200 metri pătraţi, dar care să nu reprezinte mai mult de 5% din suprafaţa pădurii. În plus, nu se pot tăia orice fel de arbori.
Condiţiile de recoltare sunt impuse de vârsta copacilor (100-120 de ani pentru răşinoase şi 140 de ani pentru stejar sau fag). Chiar dacă arborii din pădurea respectivă au vârsta necesară, este interzisă cu desăvârşir