Criza din Europa de Est a stricat ultimele trei vacante ale liderilor europeni. Daca razboiul din Georgia, din august 2008, i-a prins pe cei mai multi diplomati europeni pe plaje, criza gazului din Ucraina a venit de Anul Nou, in timp ce de Pasti, parlamentul moldovean a fost incendiat, noteaza Andrew Wilson si Nicu Popescu, cercetatori la think-tank-ul Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR), in paginile cotidianului The Wall Street Journal, noteaza Agerpres.
In acest context, Uniunea Europeana ar trebui sa se pregateasca de o noua vara plina de evenimente, mai ales ca vor fi organizate noi alegeri in R.Moldova, la 29 iulie, dupa ce un legislativ aflat in impas a esuat de doua ori sa aleaga presedintele, iar o alta disputa privind gazele intre Ucraina si Rusia ar putea erupe in iulie si august.
Pe acest fundal aglomerat, UE considera capacitatea sa de a influenta evenimentele din Europa de Est drept garantata. Este o greseala, explica cei doi autori, in conditiile in care extinderile UE din 2004 si 2007 nu au facut decat sa indeparteze si mai mult estul Europei.
Potrivit celor doi, extinderea a creat probleme mai putin palpabile pentru UE, in conditiile in care oamenii dintr-o Ucraina corupta si divizata, care vad speranta aderarii disparand la orizont, se intreaba de ce tara lor este diferita de o Romanie corupta si divizata care a fost primita in UE. Pe de alta parte, sondajele recente din Ucraina arata ca 42 la suta din populatie este favorabila integrarii cu Rusia, fata de doar 34 care se declara in favoarea intrarii in UE. Dintre statele din regiune, doar in R.Moldova opinia publica este in mod clar in favoarea aderarii la UE.
Daca pe frontul economic, situatia nu este rea, beneficiile practice ale pietei libere impingand noile state membre dar si pe cele aspirante spre Occident, pe plan politic, UE nu reu
