La o simplă căutare pe motorul Google a noţiunii de lingău, se regăsesc nu mai puţin de 43.500 de rezultate, ceea ce vine să dovedească faptul că lingăul este un termen peiorativ foarte popular şi intens dezbătut în spaţiul românesc.

Lingăul are întodeauna un interes imediat pe care-l urmăreşte cu asiduitate, un interes de cele mai multe ori material. Arma la care recurge predilect lingăul este manipularea, ce îmbracă o formă destul de simplă: lingăul nu numai că face tot posibilul să devină indispensabil, dar o face recurgând din plin la trucul umilităţii. Al falsei umilităţi, bien sűr, căci planul lingăului, nu chiar atât de rudimentar precum am fi tentaţi să o credem, este acela de a influenţa deciziile celui lins într-un sens favorabil lingăului. De aceea, lingăul este foarte sociabil, prietenul tuturor, dar mai ales al celui lins. Un fals prieten, cum se va dovedi ulterior, căci lingăul nu are moralitate şi conştiinţă, ci doar un interes. Interesul lui nemijlocit. Lingăul este duplicitar, având mai multe feţe.

Lingăul iubeşte să manipuleze informaţia, să o filtreze spre propriul beneficiu, de aceea lingăul este un bârfitor de primă mână, extraordinar de capabil de a deforma adevărul. Lingăul practică linsul drept singură modalitate, singur vehicul de ascensiune profesională şi socială. Lingăul este ambiţios pentru că este incapabil să-şi atingă scopul prin alte mijloace decât linsul propriu-zis.

Lingăul este o persoană care nu pronunţă niciodată adverbul negativ „nu“ atunci când este solicitat de către persoana superioară, faţă de care se concentrează principalul interes. Lingăul este o specie foarte răspândită în întregul corp naţional românesc, în toate sectoarele societăţii româneşti, fiind bine reprezentat atât în viaţa politică (unde ascensiunea se realizează în mari proporţii doar ca urmare a acestei metode, dar şi a filiaţiei), cât şi