Sportivii de la bob şi sanie se pot antrena vara, în patru puncte din ţară. Pentru a reduce cheltuielile de pregătire şi a dezvolta sporturile de iarnă în România, singura posibilitate viabilă este reabilitarea construcţiilor deja existente. România a participat la toate ediţiile ale Jocurilor Olimpice de iarnă, cu excepţia unui singur an (1960).
Temperaturile scăzute, iernile lungi şi implicarea oficialilor în construirea unei piste de bob şi sanie, a unei trambuline de sărituri şi numeroase pârtii de schi fond au stat la baza motivării sportivilor. Niciuna dintre toate acestea nu mai există azi, astfel că loturile olimpice se pregătesc pe unde apucă.
Bobul, sania şi skeletonul nu mai au de mult în ţară o pistă specială pentru antrenamentele pe vreme de iarnă. În schimb vara, pot repeta startul, o parte din întreg circuitul de coborâre în patru puncte din ţară: în Parâng, la Vatra Dornei, la Sinaia şi la Câmpulung Muscel.
„Aici poţi face doar pregătirea pentru start, dar pentru coborâre, efectiv, la sanie, trebuie să ajungi pe o stradă asfaltată, în pantă”, a explicat procedura de antrenament estival Ion Duminicel, secretarul-general al Federaţiei Române de Bob şi Sanie. Cu toate acestea, coborârile pe săniile cu rotile nu este atât de indicat deoarece au altă aderenţă şi manevrabilitate, dar asta ne rămâne singura opţiune de antrenament.
Până la refacerea pistei de la Sinaia. „Se tot vorbeşte de proiecte peste proiecte, dar cea mai viabilă soluţie este să o îmbunătăţim pe cea care o avem. Una nouă costă aproape 30 de milioane de euro. Reabilitarea celei vechi reduce costurile de zece ori. Fără o infrastructură suntem handicapaţi”, a mai adăugat oficialul federaţiei, care are ca obiectiv calificarea a 12 sportivi la bob şi sanie, având un buget de pregătire de 100.000 de lei de om.
Naţionalele a