Premierul Boc a declarat, la o intalnire cu autoritatile locale din Prahova, ca, in primele sase luni de mandat, Cabinetul sau a reusit sa faca tot atat cat a facut Cabinetul Tariceanu in cei doi ani la Palatul Victoria. Nu este insa foarte limpede la ce fel de realizari se refera premierul. Sa ne raportam la promisiunile electorale facute toamna trecuta de PDL si PSD? Sau la cele facute dupa juramantul depus pe 22 decembrie la Cotroceni? Ca sa ne pastram seriozitatea, ne vom limita la angajamente care au urmat instalarii Guvernului, fara pretentia unei enumerari complete.
In toiul alcatuirii bugetului, lege fundamentala a guvernarii in orice stat respectabil, premierul Boc cerea ministerelor economii la sange. Se vorbea nu numai de taieri de sporuri si prime, ci si de scoaterea din schemele de personal a zeci, chiar sute de posturi. De atunci incoace, am aflat insa ca la Agricultura, careia i s-a rezervat un infim 1,3% din PIB, salariile unor directori au fost dublate. Am aflat ca primele de vacanta de circa 13 milioane euro, primite de cele cateva zeci de mii de angajati ai Ministerului de Finante, nu au fost taiate si, dupa cum precizeaza ministrul Pogea, nici nu pot fi taiate, pentru ca statul va pierde procese pe banda rulanta daca se va atinge de ele.
Nu se stia acest lucru cand se vorbea in februarie despre austeritate? si daca nu a mers cu primele de vacanta, este clar ca nu a mers nici cu altceva: cheltuielile cu personalul angajat in aparatul de stat au crescut cu 16% in primul semestru fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Nici in privinta fiscalizarii nu stam mai bine. Daca liderii europeni insista in beneficiul propriilor tari si spre pilda altora ca iesirea din criza nu se poate face decat dand cat mai multa libertate companiilor, deci lasandu-le cat mai multi bani, premierul Boc si ministrul sau de Finante au gasit cu
