Corupţia din România a devenit deja un fenomen arhicunoscut, atât de locuitorii acestei ţări cât şi de Uniunea Europeană. "Şpaga" este deja o constantă a vieţii cotidiene care alimentează zi de zi un profil al unui stat ce nu numai că tolerează ci şi încurajează traficul de influenţă şi darea de mită. Un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene în şapte ţări membre şi candidate UE, arată întocmai faptul că această cultură a corupţiei este omniprezentă în România, acţiunile anticorupţie sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decât să consolideze toleranţa la corupţie.

"În ţări precum România şi Bulgaria, corupţia este percepută ca fiind larg răspândită în toate palierele societăţii şi acceptată ca atare. Un model similar de percepţie există şi în Grecia şi Turcia, dar există diferenţe. În timp ce în primele două corupţia este percepută ca rezultatul tranziţiei de la comunism şi al privatizărilor frauduloase, în celelalte ţări, percepţiile privind corupţia sunt legate de modernizarea societăţii" , a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului "Crimă şi cultură - relevanţa percepţiilor corupţiei pentru prevenirea criminalităţii", realizat în Bulgaria, România, Turcia, Croaţia, Grecia, Germania şi Marea Britanie.

Şi în Croaţia, corupţia e percepută ca fiind larg răspândită, din cauza "transformării mecanismelor corupte din timpul războiului".

În Germania şi Marea Britanie studiul constată "creşterea graduală a percepţiei privind corupţia structurală în domenii precum politica şi economia".

Cetăţenii români consideră corupţia ca mod normal de a rezolva lucrurile

"România este un exemplu special, pentru că în acest caz se poate vorbi de o cultură generalizată a corupţiei. Cetăţenii consideră corupţia ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de