Creditul de tip „Prima casă” este oferit de bănci în două monede: în euro şi în lei. Aparent, creditul în euro este mai ieftin. Privind în profunzime, se văd câteva capcane. În ultimii ani, românii au fost atraşi de creditele în euro, pentru că moneda europeană scădea constant în raport cu leul, iar dobânzile erau mai mici decât la creditele în moneda naţională. Deprecierea leului a spulberat ideea că un credit în euro este soluţia pentru a plăti cât mai

Creditul de tip „Prima casă” este oferit de bănci în două monede: în euro şi în lei. Aparent, creditul în euro este mai ieftin. Privind în profunzime, se văd câteva capcane.

În ultimii ani, românii au fost atraşi de creditele în euro, pentru că moneda europeană scădea constant în raport cu leul, iar dobânzile erau mai mici decât la creditele în moneda naţională. Deprecierea leului a spulberat ideea că un credit în euro este soluţia pentru a plăti cât mai puţin pentru bunul achiziţionat. Acum, acelaşi credit a devenit coşmarul celor care se bucurau când BNR anunţa un curs din ce în ce mai mic.

Creditul „Prima casă” în euro are o dobândă maximă de EURIBOR la 3 luni + 4 puncte procentuale (pp). Aceasta trebuie să fie DAE maxim, incluzând şi comisioanele.

EURIBOR: Baltazar îl vede la 3% în câţiva ani, Şerbănescu îl vede la 6-8%

Prima problemă este faptul că dobânda EURIBOR la 3 luni atinge minim istoric după minim istoric. În prezent, tocmai a scăzut sub 1%. Această informaţie sună bine pe termen scurt, dar trebuie avut în vedere faptul că creditul este făcut pe o perioadă lungă de timp, perioadă în care acest indice cu siguranţă va creşte. Sunt şanse mult prea mici ca euro să fie „noul yen” şi să practice în următorii 10 de ani o dobândă apropiată de zero.

Uitându-ne în trecut, vedem dobânzi de peste 3%. Dacă EURIBOR la 3 luni va reveni peste 3%, atunci dobânda maximă se va duce la 7