Deşi e doar o fetiţă, românca lucrează în industria filmului şi câştigă bani frumoşi cu vocea sa. Emanuela Gabriela Ionică are 12 ani şi practică deja dublajul de film în limba italiană de doi ani, iar tatăl său i-a deschis o firmă pe numele ei. Fata are drept de semnătură, dar de administrarea contului firmei se ocupă mama sa, conform prevederilor legii italiene. Emanuela are contracte cu casele de înregistrări, iar visul ei este să ajungă actriţă de cinema. Originară din Paşcani, a venit la Roma împreună cu părinţii, de la vârsta de trei ani. Ideea de a o înscrie la cursul de dublaj i-a venit mamei sale.

Ea a văzut un anunţ la metrou şi s-a gândit să-şi implice fiica într-o activitate care să o ajute să se integreze mai bine în ţara în care au venit în căutarea unei vieţi mai bune.

“I-am explicat fiicei mele despre ce e vorba şi a înţeles că acest curs o va ajuta să înveţe foarte bine limba italiană şi o va pregăti pentru lumea spectacolului”, spune Mihaela Ionică (42 de ani).

Emanuela a avut mereu înclinaţii artistice şi spunea, de când era copil, că vrea să devină actriţă. La cursul de dublaj, care a durat un an de zile, pe lângă dicţie şi recitări, a învăţat tehnici vocale şi de respiraţie.

Râde şi plânge la comandă

Ea reuşeşte să se adapteze la orice situaţie şi nu i se pare greu să treacă brusc de la o stare de spirit la alta. După exerciţii şi multă muncă, ea poate să râdă şi să plângă la comandă sau să imite sunetele specifice animalelor.

“Reuşesc repede să-mi schimb tonalitatea vocii. La început, nu ştiam bine să imit urletele, dar am reuşit cu ajutorul profesorilor de la cursul de dublaj”, spune Emanuela.

Până la 300 de euro pentru un film

Emanuela este însoţită la înregistrări de unul dintre părinţi. Pentru o şedinţă de trei ore, pot intra în contu