Introducere
Impactul negativ al crizei economice mondiale este resimtit si pe piata fortei de munca din Romania, fiind afectate in special constructiile si industria de automobile. In intreaga tara, angajatorii au fost nevoiti fie sa suspende contractele individuale de munca, fie sa concedieze un numar mare de angajati, ceea ce a generat consecinte grave atat pentru persoanele implicate, cat si pentru comunitatile in care acestea traiesc. Intr-adevar, concedierile colective reprezinta mai mult decat doar o suma de concedieri individuale – astfel, ele produc consecinte sociale semnificative, ce pot afecta viata intregii comunitati, in special in localitatile in care viata economica este concentrata doar in jurul catorva angajatori semnificativi, nevoiti acum sa faca fata implicatiilor crizei mondiale.
Luarea unei decizii de concediere colectiva in Romania implica un proces juridic complex, iar derularea acestui proces fara respectarea intocmai a prevederilor legale aplicabile poate avea consecinte dezastruoase pentru angajator, reprezentate de nulitatea absoluta a deciziei de concediere colectiva si de inversarea intregului proces.
Legislatia romana stabileste etapele de urmat in cadrul procedurii de concediere colectiva, acestea fiind in conformitate cu prevederile directivei adoptate la nivelul Uniunii Europene, si anume Directiva 98/59/CE din 20 iulie 1998, asupra legislatiei statelor membre in legatura cu procedura de concediere colectiva in Uniunea Europeana. Totusi, anumite prevederi ambigue au generat practici neconcordante ce pot dauna angajatorilor, mai ales in conditiile in care ei sunt nevoiti sa aplice aceasta procedura pentru pura lor supravietuire economica.
Prevederi legale aplicabile
Procedura concedierii colective este reglementata de prevederile Codului Muncii si de cele cuprinse in contractul colectiv de mun