Căratul hârtiilor între băncile participante la Programul Prima Casă şi Fondul de Garantare poate duce la pierderea de către românii care aplică la program, dar sunt refuzaţi, a unor sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro. Aprobarea dosarelor durează aproape o lună de zile, timp în care clienţii dau avansul proprietarului într-un antecontract care este neapărat necesar la dosar. Programul Prima Casă a început foarte frumos, la televizor, însă în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Prima problemă de care se lovesc românii când se duc la bănci pentru a se interesa dacă pot să ia un credit este că în dosarul de credit trebuie să depună, obligatoriu, actele locuinţei pe care doresc să o cumpere: precontract de vânzare-cumpărare, copii ale actelor de proprietate (dosarul cadastral, extras de carte funciară, contract de vânzare cumpărare al ultimului proprietar).

Cuiul lui Pepelea este că eşti trimis să cauţi locuinţa pe care vrei să o cumperi, fără să ai garanţia că ţi se va aproba creditul, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare, cu evaluatorul şi cu avansul solicitat de proprietar. Agenţii imobiliari prevăd în precontractele de vânzare restituirea de doua-trei ori a avansului în cazul în care cumpărătorul se răzgândeşte. Verificarea dosarului de către cei de la Fondul Naţional de Garantare face ca răspunsul cu privire la acordarea sau neacordarea creditului să dureze cel puţin trei săptămâni.

"Depinde foarte mult de imobilul pe care vreţi să-l achiziţionaţi şi de ceea ce stabilesc cei de la Fondul de Garantare. Noi facem dosarul şi îl trimitem la Fondul de Garantare, care are ultimul cuvânt de spus", adaugă funcţionarul BRD.

BIROCRAŢIE EXCESIVĂ

O altă problemă este că deocamdată programul Prima Casă funcţionează doar pe hârtie. Din cele şase bănci care au semnat convenţii cu Guvernul pentru a acorda credite garant