“Welcome to hell”, ne anunţă un text mâzgălit cu spray negru pe bolta unei galerii. Mormane de gunoi şi de moloz ameninţă să cotropească fortificaţia pe care a crescut o perdea groasă de iederă. Sursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea DogarSursa: Andreea Dogar

1 /. Câteva carpete sunt aruncate la întâmplare prin iarbă, iar oale de metal zac ascunse printre tufele înalte. Deodată, trei copii plecaţi să hoinărească pe maidane ies urlând dintr-un tunel. Se urcă pe zidurile din cărămidă, privesc semeţ împrejur şi lansează de acolo o sticlă de plastic ce aterizează peste tovarăşele sale de la baza bateriei.

Aflată lângă Autostrada Soarelui, bateria 9-10 face parte din centura fortificată a Bucureştiului, construită de regele Carol I la sfârşitul secolului al XIX-lea. Deşi împrejurimile arată mai degrabă a depozit de vechituri inutile, de care foştii proprietari abia aşteptau să se descotorosească, bateria de lângă A2 este una dintre cele mai vizitate, devenită celebră după ce mai multe vedete autohtone şi-au filmat aici videoclipuri. La origine însă, scopul fortificaţiilor nu a fost acela de a le prilejui un strop de amuzament copiilor hoinari sau starurilor în căutare de locuri exotice. Cetatea Bucureşti era compusă din 18 forturi şi 18 baterii intermediare, dispuse în jurul Capitalei, pe o linie de rezistenţă ce avea 72 de kilometri lungime. Distanţa dintre un fort şi o baterie era de 2-2,5 kilometri, iar distanţa medie de la forturi la perimetrul oraşului era de 8 kilometri.

Cetatea Bucureşti Credit: Alexandru Bucur

În urma Războiului de Independenţă, relaţiile statului român cu fostul aliat, Rusia, se deterioraseră, după ce vecinul din est ocupase judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad, deşi la începutul conflictului cu turcii se angajase să respecte