Cat de mult ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca Executivul a decis miercuri sa amane acordarea primelor de vacanta pana spre sfarsitul anului si sa reduca cu 20% numarul personalului bugetar din cabinetele demnitarilor, incepand cu 1 august, in contextul in care se vorbeste tot mai des despre riscul ca autoritatile sa nu-si mai poata onora obligatiile financiare pe masura ce inaintam in semestrul al doilea?
Pentru unii, diminuarea numarului de functionari din aparatul administrativ central poate fi interpretata ca o eficientizare a costurilor sau ca un pas facut spre reducerea birocratiei.
Si taierea primelor poate fi privita cu ochi buni, mai ales ca ea se produce in sectorul bugetar, aflat mai mereu in atentia presei pentru modul in care se risipesc banii publici.
Potrivit estimarilor, prin neacordarea primelor de vacanta se realizeaza o economie la bugetul statului de cateva sute de milioane de euro, bani pe care Guvernul ar putea sa-i investeasca sau sa-i foloseasca in programe de stimulare a economiei.
Pana la un punct problema poate fi pusa si asa, dar daca privim inapoi si vedem ca aceasta este deja a treia operare pe veniturile bugetarilor, dupa cele din prima parte a anului cand s-au taiat mai multe sporuri (incepand cu cel pentru cunoasterea unei limbi straine si terminand cu cel pentru gestionarea de fonduri europene) si s-au redus bugetele pentru salarii la un numar important de institutii si companii publice, atunci o sa intelegem ca Executivul nu a luat aceasta masura pentru a folosi banii in alta parte, ci pur si simplu a inceput sa taie mai adanc in cheltuielile pe care nu le mai poate acoperi.
Daca ii ascultam strict pe reprezentantii Guvernului, Romania sta foarte bine la multe capitole. In primul rand, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, se mandreste cu faptul ca a reusit sa termine pr
