Scrisoarea celor 22. Am inteles criticile, am inteles argumentele. Nu am inteles de ce tonul critic s-a amestecat cu lamentatia si rugamintile.
„SUA ar trebui să îşi reafirme vocaţia de putere europeană şi să îşi prezinte clar planurile de a rămâne deplin angajate în ceea ce priveşte acest continent, în ciuda presiunilor la care sunt supuse în Afganistan, Pakistan, Orientul Mijlociu şi Asia.”
„Este absurd că România şi Polonia – probabil unele dintre cele mai mari şi proamericane ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, care contribuie şi au contribuit în mod substanţial în Irak şi Afganistan – nu au fost incluse în Programul Visa Waiver. Este de neconceput ca un critic precum militantul francez antiglobalizare Jose Bove să nu aibă nevoie de viză pentru SUA, dar ca fostul activist al Solidarităţii şi câştigător al Premiului Nobel Lech Walesa să aibă nevoie”
Aici as observa (si nu ma refer la penibilul Bove) ca poti sa fii mai “american” fiind critic al Americii, si mai antiamerican fiind ultraproamerican.
In orice caz, chestia cu vizele este inacceptabila – numai ca nu-mi suna bine impreuna cu rugaminti de sprijin impotriva Rusiei. Fie iti umfli pieptul si pretinzi eliminare de vize, fie iti dezumfli pieptul si ceri aparare, scut etc dar asculti frumos de regulile impuse de cel mare – cele doua atitudini armonios contradictorii, umil-agresive, sint atit de provincial-central-est-europene ca m-a pufnit risul. Dar sper sa-i asculte cineva. In felul lor batrinesc au spus citeva lucruri importante.
Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca
Scrisoarea celor 22. Am inteles criticile, am inteles argumentele. Nu am inteles de ce tonul critic s-a amestecat cu lamentatia si rugamintile.
„SUA ar trebui să îşi reafirme vocaţia de putere europeană şi să îşi prezinte clar planurile de a rămâne deplin angajate în ceea
