Pentru un sfert din clienţii băncilor, rambursarea este cea mai grea problemă. Din şapte gospodării româneşti, doar una dispune de venituri lunare suficiente pentru ca restituirea împrumuturilor către bancă să nu fie o povară financiară prea grea. Mai citeşte şi:

Sfântu’ aşteaptă

de Stelian Tănase

Ipoteci anulate

Recuperatorii în frac, spaima datornicilor

Băncile se luptă cu restanţierii

Creditul scade, restanţele cresc

Printre cei mai activi clienţi ai băncilor se numără patronii, salariaţii şi liber-profesioniştii, arată un studiu cuprins în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei României“, publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Studiul arată că o treime (33,5%) din gospodăriile al căror cap de familie este patron au de restituit împrumuturi bancare. În această situaţie se află şi 28,1% din gospodăriile conduse de salariaţi, 16,7% din familiile de lucrători pe cont propriu, dar şi 9,4% din cele ale şomerilor, 11% din ale pensionarilor, ca şi 5,4% din gospodăriile de agricultori.

Potrivit INS, cumpărarea în rate a unor bunuri a fost primul obiectiv pentru gospodăriile de salariaţi şi de patroni care au făcut împrumuturi.

Casa, pricipalul beneficiar al creditelor

Ponderile cele mai ridicate ale gospodăriilor care au contractat împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru îmbunătăţirea sau repararea locuinţei s-au înregistrat la lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole (62%). Pentru acelaşi obiectiv s-au împrumutat 50% din şomeri şi 45% din pensionari.

Studiul INS mai arată că 22% din gospodăriile conduse de patroni au folosit banii atraşi din împrumuturi pentru investiţii sau iniţierea unei noi afaceri. La fel au procedat şi familiile de salariaţi, dar numai în propprţie de 3%