Om de radio timp de peste două decenii, a avut zeci de expoziţii personale şi de grup, iar lucrările sale au trecut de mult dincolo de frontierele României, în 17 ţări de pe trei continente
A trăit viaţa intens, a abordat-o ca pe o aventură, ca pe o provocare perpetuă a propriilor limite. Şi nu de puţine ori şi-a dat seama că a reuşit să se autodepăşească. În acele momente şi-a zâmbit mulţumită şi a trecut la un nivel superior.
Viorica Toporaş a copilărit la Focşani, într-o familie de intelectuali, care i-a oferit o educaţie sănătoasă. Nu a neglijat nici artele, primind primele lecţii de pictură şi de vioară înainte de a absolvi liceul. În acelaşi timp, a participat la „cursuri practice” de responsabilitate, de la 16 ani.
„Terminasem liceul mai devreme şi am devenit suplinitor. Era amuzant, elevii mei aveau aproape aceeaşi vârstă, dar mă respectau. Ei m-au învăţat să merg pe bicicletă”, îşi aminteşte pictoriţa. După un an de joc serios cu şcoala, a fost admisă la Facultatea de Istorie-Filosofie din Iaşi, renunţând la planul iniţial de a studia pictura la Cluj. Cinci ani de facultate au fost suficienţi pentru a o convinge să transforme Iaşiul în noua ei casă. A fost singura generaţie care a absolvit cu titlul de „diplomat”.
O viaţă plină de culoare
După alţi doi ani de profesorat, de această dată la Hodura, Cotnari, în 1970 s-a angajat la Redacţia Studioului Radio Iaşi. Au urmat mulţi ani în care s-a ocupat de emisiuni de cultură, „Momentele poetice“, „O seamă de cuvinte“, în care a cunoscut oameni şi s-a bucurat de fiecare eveniment la care a participat. Debutul ca pictor s-a produs în 1976, într-o expoziţie colectivă, iar în anul următor a organizat prima expoziţie personală, la Iaşi.
Din acel moment şi până în prezent, Viorica Toporaş a vernisat zeci de expoziţii în Iaşi, Bucureşti, Bacău şi alte oraşe. De fiecare