Palatul Parlamentului, a doua clădire ca mărime din lume, foloseşte instalaţii rudimentare şi energofage pentru climatizarea încăperilor. Instalaţia de Ventilaţie şi Frig, oprită din 2007, se află acum în proces de retehnologizare pentru reducerea consumului de apă şi de energie. Parlamentul European a votat anul acesta ca noile clădiri ce vor fi construite după 2018 să-şi producă singure energia prin instalarea de panouri solare sau prin izolarea termică a pereţilor.
Cea mai mare clădire din România, a doua ca mărime de pe glob, Palatul Parlamentului, care este şi cel mai „lacom“ consumator de resurse din Bucureşti va intra, în curând, după cum spun deputaţii, într-un amplu proces de „înverzire“.
Pentru a putea răspunde standardelor unei instituţii ecologice, Palatul Parlamentului trebuie să facă economie atât la energia electrică şi termică, cât şi la apa potabilă.
În acest sens, reprezentanţii Camerei Deputaţilor au iniţiat două proiecte care se află în derulare: „Parlamentul Verde“ şi „Palatul Parlamentului, Clădire 0 Energie“.
Pierderi de apă pe conducte
La Palatul Parlamentului însă, consumul anual de apă depăşeşte 500.000 de metri cubi, „echivalentul unui oraş mic din România“, după cum spune Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie şi mediu din Camera Deputaţilor. Deputaţii spun că una dintre cauzele pentru această situaţie ţine de infrastructura deficitară ce străbate subsolurile fostei Case dorite de Ceauşescu pentru „Popor“.
Clădirea este traversată de 150 de kilometri de conducte ce sunt foarte vechi şi încărcate de calcar, ceea ce duce la pierderi semnificative. „Consumul de apă potabilă din 2004 comparativ cu 2008 a crescut de nouă ori. Jumătate din reţeaua imobilului este defectă şi prezintă pierderi, iar partea de securizare are deficienţe“, ne-a spus A