Ţara noastră este, încă o dată, în vizorul Uniunii Europene. De data aceasta, este vorba de nereguli şi suspiciuni de fraudă cu fonduri europene. Cele mai frecvente au fost nerespectarea regulamentelor Uniunii şi a condiţiilor de contractare, precum şi includerea unor cheltuieli care nu sunt eligibile pentru rambursare. În 2008, documentele falsificate au fost cel mai des utilizat mod de operare ce a atras atenţia autorităţilor.
România a raportat în 2008 un număr record de 246 de cazuri de nereguli şi suspiciuni de fraudă cu fonduri de preaderare. Comisia Europeană are de recuperat, de la noi, peste 25 de milioane de euro, cea mai mare sumă din acestă categorie de fonduri europene.
În raportul pe 2008, România este prima la nereguli, depistate la programele SAPARD, ISPA şi PHARE - de care mai beneficiază până la sfârşitul acestui an.
Anul trecut, România a raportat un total de 246 de cazuri, din care 164 privind nereguli, 10 suspiciuni de fraudă şi 72 de cazuri neclasificate în niciuna din cele două categorii. Bulgaria s-a clasat a doua dintre noile state membre şi ţări candidate, cu 140 de cazuri - din nou, majoritatea nereguli.
Pagubă de peste 25 de milioane de euro
În 2008, suma care o avea de recuperat Comisia Europeană în urma neregulilor şi suspiciunilor de fraudă cu fonduri de preaderare în România era de 25 de milioane de euro, aproape dublu faţă de Bulgaria şi de peste zece ori mai mult decât în Polonia, Ungaria sau Cehia.
Bucureştiul are de plătit UE jumătate din totalul sumei de 51 de milioane de euro pe care Comisia Europeană trebuie s-o recupereze din 13 ţări care au beneficiat de fonduri de preaderare: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ungaria.
România a fost însă şi ţara cu cea mai mare alocare de fonduri de preaderare în 2008, peste un
