"Starul înregistrărilor, al radio-ului şi al videoclipurilor. Un om care a salvat singur industria muzicală. Un compozitor care a stabilit ritmul unei decade. Un dansator cu cele mai chic mişcări din cartier. Un cîntăreţ care a depăşit toate barierele gustului, ale stilului şi chiar ale culorii." (Time Magazine)

Nu, acesta nu este încă un text despre moartea lui Michael Jackson. Este însă o reacţie la două articole despre moartea lui, două articole siderante prin felul în care ignoranţa merge mînă în mînă cu mistificările, prin superficialitatea muzicală placată pe tonul moralizator cu accente de diatribă provincială pseudo-metafizică împotriva culturii pop şi a valorilor occidentale, două articole scrise nervos şi grosolan, impertinente prin dispreţul afişat faţă de un artist popular, la acea vreme încă neînhumat, faţă de milioanele de admiratori în doliu şi, mai ales, ridicol prin felul în care declamă, cu o vehemenţă demnă de un scop mai înalt, mediocritatea lui MJ în ciuda opiniei la unison a specialiştilor. Cele două articole publicate, ambele, pe 30 iunie, aparţin lui Mihail Neamţu ("Declinul apusean la moartea unui idol" pe site-ul HotNews.ro) şi lui Traian Ungureanu ("When The Music’s Over", pe blogul personal).

Insensibil la moartea unui om şi iritat de sensibilitatea celorlalţi, Mihail Neamţu se arată foarte îngrijorat de starea unei lumi occidentale în care nişte milioane de oameni s-au găsit să "bocească" un artist cu "inteligenţă de sugar", un "pervers", un "consumator avid de pornografie" care-şi atinge "frecvent cu mîna organele genitale", tată "debil, ridicol şi pre-senil", "trist ca o paiaţă" etc. Presa tabloidă îşi găseşte, nesperat, în ortodoxistul Mihail Neamţu nu doar un cititor frecvent care reţine şi reproduce tot felul de informaţii dubioase, dar şi un maestru ce frizează rasismul atunci cînd face pe psihanalistul de tarabă a