Vara nu este un anotimp exclusiv prietenos, ci mai degrabă unul al extremelor, în care activităţile fizice, ieşirile, alimentaţia, dar şi semnele vitale trebuie atent supravegheate. Există numeroşi factori naturali a căror acţiune se impune a fi atent dozată, cuvântul de ordine fiind moderaţia.
Creşterea temperaturii externe induce organismului modificări adaptative: dacă în condiţii normale fluxul sanguin periferic este de 250 ml/minut, la căldura el poate ajunge la 7-8 l/minut. Transpiraţia, care în mod normal e neglijabilă, se poate ridica la 2 l/oră, cu pierderi importante de apă şi electroliţi. Dacă însă umiditatea mediului e crescută, evaporarea nu se poate face, cu eşuarea răcoririi corpului. De altfel, temperaturile ridicate însoţite de umiditate crescută sau dimpotrivă de o atmosferă extrem de uscată pot produce dificultăţi respiratorii şi creşterea frecvenţei infecţiilor la acest nivel, precum şi decompensări ale bolilor respiratorii cronice. Când în ciuda acestor mecanisme temperatura corporală depăşeşte 40 de grade are loc un proces de alterare a proteinelor biologice, de eliberare a unor mediatori ai inflamaţiei (cytokine) şi de activare a coagulării, care produc disfuncţii în majoritatea organelor (creier, muşchi, ficat, rinichi, plămâni, inimă), ce pot avea un deznodământ fatal. Clinic se ajunge rapid de la transpiraţie, oboseală, ameţeală, dureri de cap, sete, leşin, creşterea pulsului şi hipotensiune arterială la pierderea cunoştintei, halucinaţii, convulsii sau chiar deces.
RADIAŢIILE
Efectul direct al radiaţiilor, mai ales al celor ultraviolete, este de temut. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 60.000 de oameni mor anual din cauza lor, 48.000 prin melanomul malign. UVB (radiaţii ultraviolete B) acţionează la suprafaţa pielii, producând arsurile solare şi cancere de piele prin modificări ale ADN-ului
